29 Octombrie, 2019
“Ne văd pe stradă. Ne observă la televizor. Puteți chiar să votați pentru unul dintre ei, în această Toamnă. Dvs. îi considerati ca sunt oameni ca voi. Greșiți. Sunteti complet greșiți. "
Trăim în două lumi, voi și eu.
Există o lume pe care o vedem (sau pe care suntem făcuți so vedem) și apoi există aceea pe care o simțim, (și, ocazional,o întrezarim), din care ultima este complet diferita de realitatea impulsionată de propaganda fabricata de către guvern și de către sponsorii corporativi/antreprenori ai lui, incluind comunicarea mass-media.
De fapt, ceea ce majoritatea americanilor percep ca viața - privilegiata, progresistă și liberă - în Statele Unite, este foarte departe de realitate, unde inegalitatea economică este în creștere, agendele adevărate și puterea de necontestat sunt îngropate sub straturi de limbaj orwellian de neînțeles, și de întunecare corporativa indescifrabila, și ”libertatea”, așa cum ea este, este administrata în doze mici de acord cu legea, de către poliția militarizată și înarmată până la dinți.
Nu totul este ceea ce pare a fi.
Acesta este argumentul filmului lui John Carpenter - They live, lansat acum mai bine de 30 de ani, și rămâne, enervant și înspăimântător de potrivit, pentru epoca noastră modernă.
Cunoscut înca pentru filmul său de teroare Halloween, care presupune că există o formă a răului atât de sumbră încât nu poate fi ucisă, producția totală a lui Carpenter este imbuiată cu o puternica înclinare lacónica anti-autoritara, anti- establishment, care vorbește de preocupările cineastului asupra desfășurarii societății noastre și, în special, a guvernului nostru.
Carpenter portretizează frecvent, guvernul acționînd împotriva propriilor lui cetățeni, o populație afara din contactul cu realitatea, cu o tehnologie necontrolată și periculoasă, și un viitor mai oribil decât orice film de teroare.
În Escape from New York, Carpenter prezintă fascismul ca viitorul Americii.
În The Thing, o reconstituire a clasicului de fictiune stiintifica din 1951 cu același nume, Carpenter presupune, că, din ce în ce mai mult, ne dezumanizam cu toții.
În Christine, filmul adaptarii cinematografice a romanului lui Stephen King despre o mașină posedată de demon, tehnologia își afișează propria voință și conștiință și intră într-o violență asasină.
În The Mouth of Madness, Carpenter observă că răul crește atunci când oamenii îsi pierd "capacitatea de a recunoaște diferența dintre realitate și fantezie".
Și apoi exista They Live al lui Carpenter, în care doi muncitori migranți descoperă că lumea nu este ceea ce pare a fi. De fapt, populația este controlată și exploatată de străinii care lucrează în parteneriat cu o elită oligarhica. În mod obisnuit - populația - din fericire inconștienta de adevărata programare în acțiune în viața ei - a fost ambalata lin, îndoctrinata în consecință, bombardata cu distractii de la comunicarea mass-media, și hipnotizata prin mesajele subliminale transmise de televiziune și de variatele dispozitive electronice, precum și prin posterele de propaganda în locurile publice și dispozitivele similare.
Doar atunci când vagabondul fara adapost, John Nada (interpretat la extrem de către decedatul Roddy Piper) descoperă o pereche de ochelari de soare sofisticati - lentilele Hoffman - este că Nada vede ceea ce sta în spatele realității fabricate de elita: controlul și sclavia.
Cînd este vizualizata prin lentila adevărului – elita - care pare a fi umana, pîna când este dezbracata de deghizările ei, arată că sunt monștrii care au înrobit cetățenii pentru a-i ataca.
În mod similar, posterele publicitare de propaganda în locurile publice, emit mesaje ascunse si care exprima autoritatea: o femeie în bikini într-un anunț cere într-adevar cu exigenta ca telespectatorii "SA SE CASATOREASCA ȘI SA SE REPRODUCA". Rafturile revistelor strigă "CONSUMATI" și "SUPUNETI-VA". Un pachet de bancnote de dolari în mâinile unui vânzător proclamă, "ACESTA ESTE DUMNEZEUL VOSTRU".
Cînd sunt vizualizate prin lentilele lui John Nada, cîteva dintre celelalte mesaje ascunse a fi batute în subconștientul persoanelor, includ: NU AVETI NICI UN GîND INDEPENDENT, CONFORMATI-VA, SUPUNETI-VĂ, RAMÎNETI ADORMITI, CUMPARATI, UITATI-VA LA TV, NU FOLOSIȚI IMAGINAȚIA ȘI NU CHESTIONATI AUTORITATEA.
Această campanie de îndoctrinare proiectată de elită, în They Live, este dureros de familiară pentru cei care au studiat declinul culturii americane.
Cetățenii care nu gîndesc ei înșiși, asculta fără a chestiona, sunt supusi, nu contesta autoritatea, nu gîndesc în mod inovator, și care sunt mulțumiți să stea pe scaun și să se distreze, sunt cetățenii care pot fi ușor controlati.
În acest fel, mesajul subtil al lui They Live oferă o analogie adecvată propriei noastre vizualizări distorsionate a vieții, în Statul Poliție american, la care filozoful Slavoj Žižek se referă ca la o dictatura în democrație, "ordinea invizibilă care sprijină libertatea voastra aparenta".
Suntem alimentați cu o serie de fictiuni planificate cu grija, care nu au nici o asemănare cu realitatea.
Cei care dețin puterea vor ca să ne simțim amenințați de forțe din afara controlului nostru (teroriștii, tragatorii de elita, bombistii).
Ei vor ca să ne fie frica și să depindem de guvern și de armatele sale militarizate, pentru securitatea și bunăstarea noastră.
Ei vor să nu avem încredere unii în alții, separați de prejudecățile noastre, și gata să ne strângem de gât unii pe altii.
Mai presus de toate, ei vor ca noi să continuăm să mărșăluim împreună, progresînd exact la aceeași viteză și în aceeași direcție, în special, de acord cu regulile lor.
Îndepărtati-va de încercările guvernului de a ne distrage atenția, de a fi deviati și de a ne confunda, și sintonizati-va cu ceea ce se întâmplă cu adevărat în această țară, și va veti confrunta cu un adevăr inconfundabil și neplăcut: elita bogată care ne guvernează, ne considera ca resurse dispensabile care pot fi utilizate, abuzate și aruncate (la gunoi).
De fapt, un studiu realizat de Universitatea din Princeton și Northwestern a conclus că guvernul SUA nu reprezintă majoritatea cetățenilor americani. Dimpotrivă, studiul a descoperit că guvernul este șefiat de cei bogați și puternici, așa-numita "elită economică". În plus, cercetătorii au conclus că politicile adoptate de această elită guvernamentală, aproape întotdeauna favorizează interesele speciale și grupurile de lobby.
Cu alte cuvinte, suntem guvernați de o oligarhie deghizata în democrație și, fără îndoială, pe calea fascismului - o formă de guvern unde guverneaza interesele corporative private, banul controleaza și comanda, și unde oamenii sunt văzuți ca simpli subiecți care urmează să fie controlați.
Nu trebuie să fi bogat - sau să fi fidel bogatilor - pentru a fi ales în ziua de azi, dar a fi ales, este de asemenea un mod infailibil de a deveni bogat. Asa cum relateaza CBS News: "O dată în funcție, membrii Congresului se bucură de acces la link-uri și informații pe care le pot folosi pentru a-si mari bogăția lor, în moduri de neegalat în sectorul privat. Și când politicienii părăsesc functia, legăturile lor le permit să profite și mai mult. "
Denunțând această corupție flagrantă a sistemului politic american, fostul Președinte Jimmy Carter a criticat procesul de a fi ales - pentru Casa Albă, pentru vila guvernatorului, pentru Congres sau pentru legislativele de stat - ca fiind o "mită politica nelimitata ... o corupție a sistemului nostru politic ca o recompensă/"MĂNUȘI" pentru principalii contribuabili, care vor și așteapta, și, uneori primesc, favoruri pentru ei înșiși atunci când alegerile vor termina."
Fiți siguri că, atunci când, și dacă fascismul în cele din urmă se stabilește în America, formele de bază ale guvernului vor rămâne: fascismul va părea a fi prietenos. Parlamentarii vor fi în ședință. Vor exista alegeri și comunicarea mass-media va continua să evalueze divertismentul și banalitățile politice. Cu toate acestea, consimțământul celor guvernati nu va fi indispensabil. Adevăratul control va fi transmis, în cele din urmă, elitei oligarhice, care controlează guvernul din spatele scenei.
Suna familiar?
E clar ca acum suntem governati de o elita oligarhica de interese guvernamentale si corporative.
Am trecut la "corporativismul" (preferat de Benito Mussolini), care este un punct intermediar pe calea spre fascismul complet.
Corporativismul, este unde puținii care dețin mari interese monetare – si nu sunt aleși de cetățeni - guverneaza peste multi. În acest fel, nu este o democrație sau o formă republicană de guvern, care este ceea ce guvernul american a fost stabilit sa fie. Este o forma de guvern de sus în jos, si este o istorie înspaimîntatoare, tipificata de dezvoltarile petrecute în regimele totalitare din trecut: Statele Poliție unde toti sunt observati și spionati, închisi pentru infracțiuni minore de către agenții guvernului, și pusi sub controlul poliției și plasati în lagăre de detenție (de asemenea cunoscute sub numele de lagăre de concentrare).
Pentru ca ciocanul final al fascismului să cadă, va fi necesar ingredientul cel mai crucial: majoritatea oamenilor vor trebui să fie de acord că nu este doar convenabil, dar că este necesar.
Dar din ce motiv un popor ar fi de acord cu un regim asa de opresiv?
Răspunsul este același în toate epocile: frica.
Frica îi face pe oameni tîmpiti.
Frica este metoda cea mai folosita de politicieni pentru a mari puterea guvernului. Și, așa cum majoritatea comentatorilor sociali recunosc, o atmosferă de frică traverseaza America modernă: frica de terorism, frica de poliție, frica de vecinii noștri, etc.
Propaganda fricii a fost folosită cu destula eficienta de cei care vor să obtina controlul, și acționează asupra populației americane.
Deși avem de 17.600 de ori mai multe oportunități de a muri de boli de inima decât de un atac terorist; de 11.000 de ori mai probabil să murim de un accident de avion decât de un complot terorist care implică un avion; de 1.048 de ori mai multe șanse de a muri de un accident de mașină decât de un atac terorist și de 8 ori mai multe șanse de a fi ucis de un polițist decât de un terorist, predam controlul asupra vieților noastre, funcționarilor guvernamentali care ne trateaza ca un mijloc de pentru a atinge un scop - izvorul banilor și a puterii.
Asa cum avertizează omul cu barba în They Live: "Ei dezmembreaza clasa mijlocie care este adormita. Tot mai mulți oameni devin săraci. Noi suntem vitele lor. Suntem creați pentru sclavie. "
În această privință, nu suntem cu mult diferiți de cetățenii asupriți din They Live.
Din momentul în care nastem pînă cînd murim, suntem îndoctrinați pentru a crede că cei care ne guvernează fac acest lucru pentru binele nostru. Adevărul este complet diferit.
Cu toate ca adevărul ne confruntă, pe față, le permitem să ne transforme în zombii fricosi, controlati și pacificati.
Trăim într-o stare perpetuă de negare, izolati de realitatea dureroasă a Statului Poliție american, prin știrile de divertisment, în ecrane de la perete la perete, și prin televizoare.
În zilele noastre, aproape toti stau cu capul în jos, în timp ce se uita obsedati, ca zombii, la vizorul telefoanelor lor mobile/telefoanele celulare, chiar și atunci când traverseaza strada. Familiile stau în restaurante cu capetele în jos, separate de telefoanele lor celulare, și nu știu ceea ce se întâmplă în jurul lor. Tinerii par a fi în special dominați de dispozitivele pe care le țin în mâinile lor, uitînd de faptul că pot apăsa pur și simplu pe un buton, să stinga lucrul, și să plece.
De fapt, nu există nici o activitate de grup mai mare decât cea conectată la cei care asistă la ecrane – adică televiziunea, laptopurile, computerele personale, telefoanele mobile etc. Cu adevarat, un studiu al lui Nielsen, relateaza că vizionarea americana pe ecran, se gaseste la cel mai înalt nivel din toate timpurile. De exemplu, americanul din clasa medie, asista aproximativ 151 de ore de televiziune pe lună.
Desigur, întrebarea este urmatoarea: Ce efect are acest consum de ecran în mintea cuiva?
Psihologic, este similar cu dependenta de droguri. Cercetatorii au descoperit că "aproape imediat după pornirea televizorului, indivizii au relatat ca se simt mai relaxati, și cum acest lucru se întâmplă foarte repede și stresul revine rapid după ce TV este oprit, persoanele sunt condiționate sa asocieze vizionarea TV cu absența stresului. "Cercetările arată de asemenea, că indiferent de programare, undele cerebrale ale spectatorilor îsi încetinesc viteza, transformându-le astfel, într-o stare mai pasivă și fără rezistentă.
Din punct de vedere istoric, televiziunea a fost folosită de autorități pentru a calma nemulțumirea și a pacifica persoanele problematice. "Având în vedere numărul excesiv de persoane în aceste locuri, și bugetele limitate pentru reabilitare și sfatuire, din ce în ce mai mult, oficialii închisorilor folosesc TV pentru a menține prizonierii calmi," potrivit lui Newsweek.
Având în vedere că majoritatea a ceea ce americanii asista la televizor este furnizat de canalele controlate de șase mega corporații, la ceea ce asistam acum este controlat de o elita corporativa, și daca aceasta elita are nevoie sa promoveze un punct de vedere specific, sau sa pacifice spectatorii ei, va putea sa o faca pe o scară largă.
Dacă observăm, nu actionăm.
Cei care dețin puterea, înțeleg această afirmație. Asa cum jurnalistul de televiziune Edward R. Murrow, a avertizat într-un discurs în1958:
La ora actuala, suntem bogați, grași, confortabili și toleranți.
În prezent, avem o alergie înrădăcinată în informații neplăcute sau perturbatoare. Mijloacele noastre de comunicatie mediatica o reflectă. Dar, dacă vom reduce excedentele noastre de grasime și vom recunoaște că televiziunea este folosită în general pentru a ne distrage atenția, a ne amăgi, a ne distra și a ne izola, atunci televiziunea și cei care o finanțează, cei care se uită la ea și cei care lucrează în ea, vor putea vedea o imagine complect diferită, prea târziu.
Când totul va fi zis și făcut, lumea lui They Live nu este asa de diferită de a noastră. Asa cum unul dintre personaje o subliniază, "săracii și clasa dezavantajaților sunt în creștere. Dreptatea rasială și drepturile omului sunt inexistente. Ei au creat o societate represivă și suntem complicii lor involuntari. Intenția lor de a guverna se bazează pe anihilarea conștiinței. Am fost ambalati într-o transă. Ne-au făcut indiferenți față de noi și de alții. Atenția noastra este concentrata doar în beneficiul nostru."
Ne concentrăm, de asemenea, doar în propriile noastre plăceri, prejudecăți și beneficii. Săracii și clasele defavorizate sunt de asemenea, în creștere. Nedreptățile rasiale devin uriașe. Drepturile omenesti sînt aproape inexistente. Am fost, de asemenea, ambalati într-o transă, indiferenți față de alții.
Indiferenti la ceea ce avem inaintea noastra, am fost condusi sa credem ca daca vom continua sa consumam, sa ne supunem si sa credem, lucrurile vor merge. Dar asta nu s-a întâmplat niciodată cu regimurile care încep să câștige notorietate. Și atunci când vom simți că ciocanul cade pe noi, va fi prea târziu.
Deci, unde ne lasă acest lucru?
Personajele care exista în filmele lui Carpenter furnizeaza unele indicii.
Sub machismo lor, ei încă mai cred în idealurile de libertate și egalitate de oportunități. Convingerile lor îi plasează în opoziție constantă față de lege și de establishment, dar chiar si asa, înca sunt războinici pentru libertate.
Când, de exemplu, John Nada distruge hipo-transmițătorul exotic în They live, restabilește speranța, dînd Statelor Unite un apel de a se trezi pentru libertate.
Asta este cheia: avem nevoie să ne trezim.
Încetati de a mai fi distrași cu ușurinta de spectacolele politice inutile, și dați atenție la ceea ce se întâmplă cu adevărat în țară.
Adevărata bătălie pentru controlul acestei națiuni nu este dusă între republicani și democrați la urne.
Așa cum las clar în cartea mea Battlefield America: The War on the American People, adevărata bătălie pentru controlul acestei națiuni are loc pe strazi, în mașinile de poliție, în martori, în liniile telefonice, în departamentele guvernamentale, în birourile corporative, pe coridoarele și în sălile de clasă ale școlilor publice, în parcurile și în reuniunile Primăriei capitalei, si a satelor și orașelor, în întreaga țară.
Adevărata bătălie între libertate și tiranie se desfășoară în fața ochilor noștri, dacă îi deschidem.
Toate capcanele Statului Poliție american sunt acum la vedere.
Trezeste-te, America.
Daca ei trăiesc (tiranii, asupritorii, invadatorii, domnii), este doar pentru că "noi, poporul" suntem adormiti.
John W. Whitehead, avocat constituțional, autor, fondator și președinte al Institutului Rutherford. Poate fi contactat în johnw@rutherford.org. Acest articol este o versiune revizuită a unei piese care a apărut inițial pe site-ul Institutului Rutherford, www.rutherford.org, și este retipărit cu permisiune.
Traducere: Light Journalist
No comments:
Post a Comment
Note: Only a member of this blog may post a comment.