RO -- Manlio Dinucci --Care este adevărata amenințare nucleară în Orientul Mijlociu?

Care este adevărata amenințare nucleară în Orientul Mijlociu?

de Manlio Dinucci

FRANÇAIS ITALIANO PORTUGUÊS ROMÎNA

«Iranul nu respectă acordurile nucleare» (Il Tempo), «Iranul se retrage din acordurile nucleare: un pas în directia bombei atomice» (Corriere della Sera), «Iranul pregătește bombe atomice: adio acordului nuclear» (Libero): este astfel prezentată aproape toata comunicarea presei, referitor deciziei Iranului - după asasinarea Generalului Soleimani, ordonată de Președintele Trump – de a nu mai accepta limitele privind îmbogățirea uraniului, stabilite prin acordul semnat în 2015 cu grupul 5 + 1, adică cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU (Statele Unite, Franța, Regatul Unit, Rusia, China) și Germania. Prin urmare, nu există nici o îndoială, potrivit acestor mijloace de divulgare a "informației", care este amenințarea nucleară în Orientul Mijlociu. Ei uită că a fost Președintele Trump, în 2018, cel care a facut ca SUA să se retragă din acordul definit de Israel ca "o predare a Occidentului, Axei Răului, condusă de Iran". Ei trec în tăcere faptul că există doar o singură putere nucleară în Orientul Mijlociu, Israelul, care nu este supus niciunui control, deoarece nu aderă la Tratatul de Ne-Proliferare, semnat de Iran.

Arsenalul israelian, înfășurat într-o pătură groasa de secret și tăcere, este estimat în 80-400 focoase nucleare, în afara de plutoniul suficient pentru a construi alte sute. Israelul, de asemenea produce, desigur, Tritiu, gazul radioactiv cu care fabrica arme nucleare de noua generație. Printre acestea, mini-bombe nucleare și bombe de neutroni care, provocând mai puțina contaminare radioactiva, ar fi cele mai adecvate împotriva obiectivelor nu prea departe de Israel. Focoasele nucleare israeliene, sunt gata pentru a fi lansate pe rachete balistice care, cu Jerico 3, ating de la 8 la 9 mii de km în raza de acoperire. Germania a oferit Israelului (sub forma unui cadou sau a prețurilor promoționale) patru submarine Dolphin, modificate pentru lansarea de rachete nucleare Popeye Turbo, cu o raza de aproximativ 1.500 km. Tacute si capabile sa ramîna submerse timp de o săptămână, traversează Mediterana Orientala, Marea Roșie și Golful Persic, gata 24 pe 24 de ore, pentru atacul nuclear.

Statele Unite, care au furnizat deja, mai mult de 350 de avioane de vânătoare-bombardiere F-16 și F-15 Israelului, le furnizeaza în prezent, cel puțin 75 de avioane de vânătoare F-35, de asemenea, cu dubla capacitate nucleara și convenționala. O prima livrare de F-35 israeliene a intrat în funcțiune în Decembrie 2017. Israel Aerospace Industries produce componente de aripi, care fac F-35 invizibil radarelor. Datorită acestei tehnologii, care de asemenea va fi aplicată în F-35 italiene, Israelul detine puterea capacitatii de atac a forțelor sale nucleare.

Israelul - care are îndreptate împotriva Iranului 200 de arme nucleare, asa cum a specificat fostul Secretar de Stat al SUA, Colin Powell, în 2015 - este determinat să mențină monopolul Bombei în Orientul Mijlociu, împiedicând Iranul să dezvolte un program nuclear civil, care ar putea într-o zi să-i permită fabricarea armelor nucleare, o capacitate care este acum deținută în lume de zeci de țări. În ciclul de utilizare al uraniului, nu există o linie de separare clară, între utilizarea civilă și utilizarea militară a materialului fisionabil. Pentru a bloca programul nuclear iranian, Israelul este hotărât să folosească toate mijloacele. Asasinatul celor patru oameni de stiinta nucleari iranieni între 2010 și 2012 este, probabil, opera Mossadului.

Forțele nucleare israeliene sunt integrate în sistemul electronic al NATO, ca parte a “Programului de Cooperare Individuala" cu Israelul, o țară care, deși nu este membră a Alianței, are o misiune permanentă la sediul NATO de la Bruxelles. Conform planului testat în exercițiul SUA-Israel Juniper Cobra 2018, forțele SUA și forțele NATO ar veni din Europa (în special de la bazele din Italia), pentru a sprijini Israelul într-un război împotriva Iranului. Ar putea începe cu un atac israelian asupra unor instalații nucleare iraniene, cum a fost ceea ce s-a desfășurat în 1981, împotriva reactorului irakian din Osiraq. Gerusalem Post (3 Ianuarie) confirmă că Israelul are bombe anti-buncăr non-nucleare, mai ales utilizabile cu F-35, capabile să atingă instalația nucleară subterană din Fordow. Iranul, cu toate acestea, cu toate că este liber de arme nucleare, are o capacitate de răspuns militar pe care Iugoslavia, Irak sau Libia nu o aveau în momentul atacului SUA/NATO. În acest caz, Israelul ar putea folosi o armă nucleară punînd în mișcare o reacție în lanț, de consecințe imprevizibile.

il manifesto, 7 ianuarie 2020 

Traducere: Light Journalist

http://www.natoexit.it/en/home-en/

http://www.natoexit.it/

«DECLARATIA DE LA FLORENTA»

DANSK DEUTSCH ENGLISH ESPAÑOL  FRANÇAIS ITALIANO  NEDERLANDS
PORTUGUÊS ROMÎNA SLOVENSKÝ SVENSKA TÜRKÇE РУССКИЙ 

Manlio Dinucci

Geograf și geopolitolog. Cele mai recente cărți: Laboratorio di geografia, Zanichelli 2014; Diario di viaggio, Zanichelli 2017; L'arte della guerra / Annali della strategia USA / NATO 1990-2016, Zambon 2016, Guerra Nucleare. Il Giorno Prima 2017; Diario di guerra Asterios Editores 2018, Prémio Internacional de Análise Geostratégica acordat pe 7 iunie 2019 de Club de Periodistas de México, A.C.